Urmând o sugestie a lui Liviu Antonesei, Nietzsche, sihastrul din noi este un eseu enciclopedic. Trecând prin purgatoriul locuit de trei încercări – Prejudecăţile, infern și provocare eternă, Prăbușiri și iviri de lumi, Supraomul versus Cyborg –, discursul, întemeiat în orizonturi înstăpânite de metafizică, mitologie, religie, psihologie, literatură, istorie și hermeneutică, urmează un fir al Ariadnei care dorește să trezească viul moleșit al inocenței din noi, anunțând, prin vocea acestui ,,Hamlet al filosofiei” (Aura Christi), zorii sfârșitului mumificării existenței. Suntem invitați la un ospăț metafizic în orizonturile voinței de putere, nihilismului, eternei reîntoarceri a aceluiași, supraomului, dreptății, adevărului și viitorului speciei umane.
