Volum monografie consacrat filosofului Ion Petrovici.
Descindea dintr-o familie care a furnizat culturii naționale și panteonului național de valori doi academicieni: după tată îl dăduse pe pictorul Gheorghe Petrașcu, iar după mamă pe poetul Theodor Șerbănescu.
A fost, de asemenea, un politician abil și a ocupat mai multe funcții dregătorești. Ca ministru la Lucrări Publice în Guvernul Mareșalului Averescu a trebuit să administreze o țară ruinată de război, iar ca ministru la Culte și Instrucție a contribuit la formarea intelectuală a mai multor generații și la înjghebarea unui climat cultural competitiv.
După instalarea comunismului a îndurat teroarea istoriei, a fost urmărit în permanență și de vechiul serviciu de informații condus de Moruzov și de securitatea comunistă care a angajat pe urmele sale peste 30 de informatori să-l urmărească și să depună mărturii despre el. Un spațiu generos este acordat, în acest volum, regimului de detenție, când Petrovici a ținut, pentru colegii săi de celulă, un curs de istorie a filosofiei.
