Editura Academiei Române este o instituţie din cadrul Academiei Române, cu personalitate juridică, ce funcţionează în baza Legii nr. 752/2001 şi a Statutului Academiei Române; este finanţată atât de la Bugetul de Stat, cât şi din venituri proprii, conform Legii 59/2009, sau din alte surse de finanţare. A fost înfiinţată în anul 1948, continuând şi dezvoltând, în cei 76 de ani de activitate, publicarea de cărţi şi reviste începută în anul 1868 de înaltul for ştiinţific şi cultural academic român.
Prin valoarea deosebită a lucrărilor științifice și literare, a dicționarelor și enciclopediilor publicate în cei aproape 76 de ani de activitate, Editura Academiei Române a devenit o instituție de referință în cultura și știința românească. Nu există cercetări statistice privind activitatea editurii în cele șapte decenii și jumătate, dar, la o rapidă ochire, putem constata că, în această perioadă, au fost editate peste 40 000 titluri de cărți și reviste. Dintre acestea numărul cărților e de peste 28 200 titluri, circa 30 500 volume, acoperind toate domeniile științelor umaniste, exacte și ale naturii, precum și dicționare, enciclopedii, discursuri de recepție, conferințe, comunicări ale unor sesiuni, simpozioane sau congrese, peste nouăzeci la sută dintre ele fiind elaborate de institutele de cercetare, filialele, centrele de cercetare și secțiile Academiei Române. În aceeași perioadă au fost editate peste 11 800 numere de reviste științifice.
Importante personalități ale științei și literaturii române au contribuit, colaborând cu Editura Academiei Române, la crearea acestui patrimoniu cultural. Din zecile de mii de autori ai Editurii Academiei Române, îi voi aminti aici doar pe cei trecuți în eternitate, dar care ne-au lăsat moștenire opere de referință în știința și cultura română: George Călinescu, Dan Barbilian, Tudor Vianu, Grigore Moisil, Constantin C. Giurescu, Petre P. Panaitescu, Iorgu Iordan, Alexandru Rosetti, George Oprescu, Gheorghe Țițeica, Emil Racoviță, Petru Caraman, Romulus Vulcănescu, Traian Lalescu, Octav Onicescu, Dimitrie Pompeiu, Cristofor Simionescu, Traian Săvulescu, Dumitru D. Roșca, Octav Mayer, Gherasim Constantinescu, Daniel Danielopolu, Ștefan S. Nicolau, Constantin Arseni, Voinea Marinescu, Theodor Burghele, Ștefan Gh. Nicolau, Ion Nicolau, Ștefan-Marius Milcu, Constantin Ion Parhon, Marius Nasta, Nicolae Simionescu, Nicolae Hortolomei, Alexandru D. Rădulescu, Costin Murgescu, Dan Bădărău, Mircea Florian, Athanase Joja, Mihai Ralea, Simion Stoilow, Vintilă Dongoroz, Traian Ionașcu, Constantin Daicoviciu, Ștefan Pascu, Cornelia Bodea, Emil Condurachi, David Prodan, Andrei Oțetea, Silviu Dragomir, Nicolae Stoicescu, Gheorghe Mihoc, Emil Petrovici, Mioara Avram, Tache Papahagi, Petru Creția, Ovidiu Papadima, Eugen Bădărău, Dimitrie Vatamaniuc, Gheorghe Ionescu-Șișești, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Augustin Z.N. Pop, Barbu Brezianu, Amelia Pavel, Virgil Vătășianu, Costin D. Nenițescu, Gheorghe Vrănceanu, Virgil Cândea, Ion Coteanu, Paul Cernovodeanu, Lazăr Dragoș, Marius Sala, Grigore Ionescu, Romulus Cristescu, Solomon Marcus, Eugen Simion, Grigore Brâncuș, Ioan Cuculescu, Răzvan Theodorescu ș.a.
După un prim deceniu de încercări și incertitudini în plină dictatură proletcultistă, Editura Academiei Române și-a conturat treptat, grație autorilor și colaboratorilor săi, spectrul de preocupări, activitatea ei axându-se pe publicarea de opere de știință și literatură de bună calitate. O contribuție substanțială la crearea profilului Editurii Academiei Române au avut-o acad. Alexandru Graur, director al EAR în perioada 1955–1974, economistul Constantin Busuioceanu, director în anii 1974– 1995, acad. Gheorghe Mihăilă, director general în perioada 1995–2004, și acad. Dumitru Radu Popescu, director general în anii 2004–2023.
În acele vremuri au fost inițiate colecțiile EAR care au devenit de notorietate și se mențin până astăzi: Civilizație românească, Documenta Romaniae Historica – zeci de volume de documente vechi, veritabile monumente de spiritualitate românească – Călători străini despre Țările Române – documente privind istoria românilor, conținând mărturii esențiale pentru cunoașterea și interpretarea unor evenimente fundamentale în devenirea poporului român –, Flora și vegetația României – adevărate enciclopedii ale naturii din țara noastră, Histria, Teatru românesc contemporan, O sută și una de poezii ș.a. Au fost editate lucrări fundamentale în domeniul lingvisticii: Dicționarul tezaur al limbii române, Dicționarul limbii române (în 19 volume), Gramatica limbii române, Dicționarul etimologic al limbii române, Atlasul lingvistic român pe regiuni: Moldova și Bucovina, Muntenia și Dobrogea, Oltenia, Transilvania, Banat, Maramureș, Crișana, Basarabia și Transnistria; Noul atlas lingvistic român pe regiuni, Dicționar toponimic al României ș.a., iar în domeniul literaturii, Editura Academiei a așezat în prim-plan, cum era firesc, opera lui Mihai Eminescu în multitudinea dimensiunilor sale artistice și filosofice, fiind realizate, pe parcursul anilor, majoritatea volumelor din ediția de opere Perpessicius, parte din Caietele Eminescu și din ediția Eminescu în colecția Opere fundamentale, numeroase studii de eminescologie datorate cercetătorilor români și străini. Pe parcursul acestor decenii, cei mai mari specialiști ai României au fost angrenați în munca de realizare, sub egida Editurii Academiei Române, a unor ediții științifice de referință precum Bibliografia istorică a României, România – atlas istorico-geografic, Atlasul etnografic român, Atlasul antropologic al României, Arta din România din preistorie în contemporanietate, Atlasul agricol al României ș.a., letopisețele lui Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin, Ion Neculce, edițiile de Opere Dimitrie Cantemir, Nicolae Bălcescu, Alexandru Odobescu, A.D. Xenopol, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Ioan Lupaș, Constantin Giurescu, Șerban Papacostea, ș.a., iar în ultimii douăzeci de ani au fost realizate în colecția Opere fundamentale, ediții precum: Cronicari moldoveni, Cronicari munteni, Literatura română medievală, volume de opere: Dimitrie Cantemir, Ioan Slavici, Tudor Arghezi, Marin Preda, Panait Istrati, Nichita Stănescu, Marin Sorescu ș.a., lucrări valoroase în multe domenii de cercetare: matematică, informatică, medicină, chimie, biologie, calitatea vieții, economie, inteligență artificială, sociologie, filozofie, psihologie, economie mondială, speologie, studierea totalitarismului, demografie, oenologie, studii privind activitatea Academiei Române, a secțiilor științifice și instituțiilor din subordinea acesteia (anuare, memorii, anale, discursuri de recepție, conferințe, comunicări ale unor sesiuni, simpozioane sau congrese etc.), cărți în limbi de circulație internațională, care au contribuit la cunoașterea directă în străinătate a creației științifice, culturale și spirituale românești, publicații periodice ale secțiilor, comisiilor, centrelor și institutelor de cercetare ale Academiei Române.
Pe parcursul anului 2023 la Editura Academiei Române au apărut 313 publicații dintre care 262 numere de revistă și 51 titluri de carte, reprezentând, în cea mai mare parte, rezultatele cercetărilor institutelor, filialelor și centrelor științifice ale Academiei Române.
Editura Academiei publică:
* lucrări privind activitatea Academiei Române, a secţiilor ştiinţifice şi instituţiilor din subordinea acesteia (anale, anuare, memorii, discursuri de recepţie, conferinţe, comunicări ale unor sesiuni, simpozioane sau congrese ş.a.);
* lucrări prioritare şi fundamentale din planurile de cercetare aprobate de Prezidiul Academiei Române;
* ediţii critice ale operelor unor clasici ai literaturii sau ştiinţei româneşti, tratate şi documente istorice sau din domenii, atlase lingvistice;
* lucrări ale membrilor Academiei Române şi ale unor personalităţi şi specialişti români;
* lucrări în limbi de circulaţie internaţională, care să permită cunoaşterea directă în străinătate a creaţiei ştiinţifice, culturale şi spirituale româneşti;
* lucrări prin care Academia Română recomandă utilizarea corectă în limba română a normelor de gramatică, ortografie, ortoepie şi de punctuaţie;
* lucrări menite să contribuie la educarea ştiinţifică a cititorilor în toate domeniile de activitate;
* publicaţii periodice ale secţiilor, comisiilor, centrelor şi institutelor de cercetare ale Academiei Române (în prezent, 85 de titluri de reviste).
Editura Academiei Române publică şi informaţii pe suport electronic (CD) sau produse multimedia, tip CD-ROM, cu imagini animate şi înregistrări audio. Dintre acestea amintim CD-ROM-ul având ca subiect Bibliografia Mihai Eminescu. Partea I (1866–1938), produs ce însoţeşte volumul al XVII-lea din Operele poetului, apărut în anul 1999, CD-ROM-ul intitulat Lasers in Neurosurgery, ce prezintă lucrarea cu acelaşi titlu, scrisă de prof.dr. Leon Dănăilă, membru corespondent al Academiei Române, şi de prof.dr. Mihail-Lucian Pascu (apărută în anul 2000) sau CD-ul ce însoţeşte lucrarea Prelucrarea imaginilor şi recunoaşterea formelor – teorie şi aplicaţii, scrisă de Mihai Bulea.
Editura publică, cu acordul autorilor, lucrările editate și în format E-book.
Editura Academiei Române se preocupă să realizeze şi lucrări împreună cu alte case de editură din ţară şi din străinătate, în regim de coeditare. Începând cu anul 2002, Editura Academiei Române desfăşoară unele activităţi extrabugetare, în urma cărora realizează venituri proprii, ce sunt folosite pentru acoperirea cheltuielilor de tipărire a lucrărilor respective sau a altor lucrări, dotări cu soft sau hard informatic. Editura beneficiază de subvenţii din partea unor instituţii guvernamentale (Administraţia Fondului Cultural Naţional, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare), precum şi de sponsorizări din partea unor instituţii, firme, asociaţii, fundaţii sau persoane fizice.
Editura Academiei Române are un Consiliu de administraţie, format din 5 membri reprezentând conducerea editurii, şi un Consiliu editorial, format din 19 membri (un vicepreşedinte al Academiei Române, care este şi preşedintele Consiliului ştiinţific, 14 reprezentanţi ai Secţiilor Academiei Române şi 4 reprezentanţi ai conducerii editurii). Activitatea editurii se desfăşoară în cadrul a trei mari departamente: redacţional, tehnic şi economic-comercial.
Sectorul redacţional, coordonat de redactorul-şef cuprinde secretariatul de redacție, redactori pentru domenii tematice ce corespund celor 14 secţii ştiinţifice ale Academiei Române, redactori pentru lucrări în limbi străine, un depozit cu exemplarele semnal şi gratuităţi şi o bibliotecă cu lucrările publicate de editură de-a lungul timpului.
Sectorul tehnic, coordonat de redactorul-șef și de şeful serviciului tehnoredacție, asigură activităţi de tehnoredactare şi pregătire computerizată a manuscriselor, de corectură şi de urmărire şi dispecerizare a producţiei, precum și activitatea tipografiei.
Sectorul economic-comercial, coordonat de contabilul-şef, asigură activităţile financiar-contabile, de gestiune economică şi administraţie, şi de depozitare, marketing, difuzare şi comercializare a produselor editoriale.
În subordinea directă a directorului general sunt inspectorul editorial, serviciul juridic, de audit și de management al resurselor umane.
Un număr important de exemplare din revistele şi cărţile publicate sunt destinate schimbului internaţional, schimb ce se realizează cu ajutorul Bibliotecii Academiei Române. Difuzarea producţiei Editurii Academiei Române se efectuează direct din depozitul comercial de la sediul editurii, prin librăriile proprii, inclusiv cea on-line, şi prin agenţi comerciali specializaţi în difuzare de cărţi şi distribuirea de periodice (ORION PRESS, MANPRES DISTRIBUTION, DEREX COM ș.a.).
Informaţii suplimentare referitoare la activitatea şi realizările Editurii Academiei Române se pot găsi în această pagină de web, accesând butoanele dedicate special pentru diverse subiecte.
