Autorul compară, în paginile acestei lucrări de referință, procedeele stilistice și conținutul de idei din Miorița cu procedeele și ideile din alte capodopere ale literaturii universale. Aspectele analizate scot în evidență conținutul luminos și înălțător al versurilor, fără a polemiza cu interpretările din cercetarea anterioară. Analiza arată că personajul principal nu este un om concret, fatalist și resemnat în fața morții, cum s-a crezut până acum, ci e un personaj literar care simbolizează perfecțiunea umană. Personajul principal aspiră la desăvârșirea sufletească și spirituală la care au aspirat și alte personaje celebre din literatura universală. Ciobanul din Miorița nu este ucis, ci are o experiență sufletească și spirituală comparabilă cu a lui Dante Alighieri din Divina Comedie și a altor personaje celebre. Ciobanul obține fericirea și sentimentul opririi timpului în loc, pe care Dante, Ghilgameș sau Faust al lui Goethe s-au străduit să le obțină. Lucrarea demonstrează pe ce se bazează enciclopediile din alte țări, în care Miorița este apreciată ca una dintre cele mai importante capodopere clasice ale literaturii universale și arată actualitatea ei pentru fiecare om, fie el religios ori ba.
