Aplecarea noastră asupra acestei teme s-a putut materializa în contextul în care studiile de specialitate din bibliografia românească, dar și străină, sunt dedicate preponderent paremiologiei în general și într-o măsură considerabil mai mică paremiologiei religioase. În plus, deși lucrările de paremiologie contrastivă în arie romanică sunt bine reprezentate în bibliografia internațională de profil, acestea vizează cu precădere limbile romanice occidentale, româna fiind mai degrabă izolat inclusă în paradigma comparativă. Nu în ultimul rând, trebuie semnalat faptul că studiile românești în domeniu – și acestea bine reprezentate și relevând unghiuri multiple de abordare – sunt, de regulă, consacrate în exclusivitate limbii române.
Printre contribuțiile originale ale lucrării de față, neregăsibile în bibliografia de specialitate consultată, se numără: tratarea diferențiată a unităților paremiologice cu termeni religioși în raport cu alte tipuri de structuri polilexicale; distribuirea bogatului material frastic inventariat în paradigme tematice și, în acest context, demersul contrastiv de evidențiere, nu doar a temelor centrale cu care se asociază enunțurile paremiologice înregistrate, ci și a termenilor religioși-cheie în jurul cărora gravitează acestea; abordarea fenomenului de variație frastică atât în relație cu cazurile de variaţie transparentă, cât și cu situațiile ilustrative pentru variaţia opacă; admiterea și definirea unui raport frastic de graniţă, intermediar între variația și sinonimia frastică, sau a unui raport de sinonimie/heteronimie paremiologică, înțeles în accepție restrictivă vs largă.
